STIRI

Băiatul al cărui vis este să aibă un adăpost pentru câini: „Sunt orfan ca aceste animale“

Un tânăr dintr-un centru de plasament din Râmnicu Vâlcea îşi doreşte ca anul viitor când va ieşi din sistemul de stat să poată să salveze în continuare animale părăsite, prin intermediul propriului adăpost.

Într-unul dintre centrele de plasament din Râmnicu Vâlcea trăieşte un orfan cunoscut drept un înfocat apărător al drepturilor animalelor. Se numeşte Constantin Ţitirigă şi are 17 ani, dar toată lumea îl cunoaşte sub numele de Costi. 

Pe parcursul a patru ani de când militează pentru drepturile animalelor, a salvat sute de câini şi pisici, mare parte fiind adoptate în străinătate.

Despre povestea sa de viaţă „Adevărul“ a mai scris, dar nu şi despre visul său cel mai mare: acela de a avea propriul adăpost pentru câini, mai ales că anul viitor, în luna mai, urmează să împlinească 18 ani, vârstă la care va ieşi din sistemul de protecţie şi va trebui să-şi facă rostul său în lume. 

Este convins că destinul său este legat de cel al necuvântătoarelor.  „Visul meu este să-mi construiesc propriul adăpost pentru câini, unde să pot salva animale. În sfârşit, acum mă puteţi ajuta cu cel mai frumos proiect din viaţa mea”, a anunţat băiatul pe unul din conturile sale de Facebook, unde i-a invitat pe toţi cei care îl cunosc, care vor să-l sprijine, să facă o mică donaţie.

Cu banii intenţionează să-şi cumpere un teren în apropiere de Râmnicu Vâlcea, pe care să construiască adăpostul. A demarat acţiunea de puţin timp, iar într-o săptămână şi jumătate a reuşit deja să strângă 1.500 de euro, de la diverşi donatori care-i cunosc activitatea şi vor să-l ajute să-şi îndeplinească visul. Reprezintă o parte din necesarul estimat între 5.000 şi 8.000 de euro.

După ce va termina şcoală profesională pe care o urmează, la profilul mecanic auto, susţine că se va angaja, conştient că va avea nevoie de un venit cu ajutorul căruia să se întreţină, dar care să-l ajute şi în realizarea visului său. Însă, îşi doreşte să urmeze o postliceală de tehnician veterinar, ca să poată, în acest mod, să-şi ajute cât mai bine animalele iubite.

„Rex este câinele care m-a învăţat sa fiu mai bun, mi-a oferit o lecţie de viaţă!“ Costi spune că iubeşte animalele de când se ştie: pe la 4 – 5 ani, povesteşte băiatul, a salvat o rândunică: „I-am dat să mănânce cu seringa, iar când am eliberat-o am simţit o fericire de nedescris”. 

Apoi, în urmă cu patru ani, a salvat de la moarte câinele orfelinatului în care locuieşte. Rex a fost lovit de o maşină pe o trecere de pietoni, iar medicul veterinar nu i-a mai dat nici o şansă. Lacrimile adolescentului şi dorinţa de a-l salva, au făcut ca minunile să se înfăptuiască, motiv pentru care astăzi câinele este bine mersi la o familie care l-a adoptat din Germania, după ce a stat în spital la Bucureşti mai bine de o lună.   

„Îmi plăcea de mic să adun animale, chiar şi când eram în asistenţă maternală. Când a avut loc accidentul, Rex era de mai mulţi ani câinele centrului. A fost lovit de o maşină şi a venit apoi singur până la centru, deşi avea stomacul spart. Nu aveam experienţă pe atunci în lucrul cu animalele, deci nu am ştiut cum să-l ajut. Plângeam lângă câine când una dintre şefele de centru m-a văzut şi mi-a dat bani să mă duc cu animalul la veterinar”, îşi aminteşte băiatul. 

Ce s-a întâmplat mai departe, avea să-i schimbe viaţa: „Medicul mi-a spus că Rex nu mai are nici o şansă, lucru cu care nu am fost de acord. I-am spus că prefer să moartă chinuit, că ştiu că are o şansă. M-am întors la cămin, cu câinele în braţe şi am început să caut pe net un ONG pentru protecţia animalelor. Între timp, a apărut o angajată a centrului care mi-a spus: ”Nu mai plânge, că te ajut eu” şi mi-a dat numărul de telefon al unei doamne care avea un adăpost de animale. A venit la scurt timp, a luat câinele şi mi-a garantat că va trăi. M-a întrebat dacă, după ce se va vindeca, îl vrem înapoi şi i-am spus să-i găsească o familie. A fost operat la Bucureşti, unde a stat timp de o lună la o familie foster – îngrijitori temporari. Apoi a fost adoptat în Germania. Acum, chiar de Crăciun am primit poze cu el, pe care le-am postat pe Facebook. Rex este câinele care m-a învăţat sa fiu mai bun, mi-a oferit o lecţie de viaţă! De la el a început povestea mea de salvare a animalelor”.

„Îngerul animalelor” De aproximativ un an face voluntariat pentru un adăpost public de câini de la Băbeni, unde deseori, în ciuda pandemiei, s-a dus cu hrană pentru animale. În urmă cu câteva zile a asigurat adăpostului o tonă de mâncare, suficientă pentru aproximativ o lună de zile.  De patru ani salvează animale, face curăţenie în padocuri şi militează, mai ales pe reţelele de socializare, pentru rezolvarea problemelor la mai multe adăposturi, în special din Vâlcea.

Cum a reuşit un orfan, fără sprijinul familiei, să devină „îngerul animalelor”? Transformându-se într-un fundraiser – o persoană care colectează donaţii. Are grijă de animale, cu ajutorul celor care au încredere în el şi-i donează bani, având un cont deschis cu girul conducerii DGASPC Vâlcea. Iar pe această abilitate a sa se bazează şi când vine vorba despre planurile de viitor. 

„Ce va însemna pentru mine adăpostul pentru animale? În primul rând, salvarea animalelor de pe străzi, şi cazarea lor, apoi tratarea şi domesticirea acestora, relocarea într-o familie, precum şi sterilizarea tuturor câinilor intraţi în adăpost”, spune băiatul. Spune că va lucra la adăpost oricât timp va fi nevoie, până va reuşit să facă parteneriat cu un ONG, de preferinţă străin, care să-l ajute cu adăpostul.