Termostatul este una dintre cele mai importante piese ale sistemului de răcire, deși are dimensiuni reduse și o construcție aparent simplă. Rolul său este să controleze circulația lichidului de răcire astfel încât motorul să ajungă repede la temperatura normală de funcționare și să nu se supraîncălzească după ce s-a încălzit.
Când termostatul rămâne blocat pe deschis, motorul se încălzește greu, temperatura poate scădea în mers, căldura din habitaclu devine slabă, iar consumul de combustibil poate crește. Când rămâne blocat pe închis, lichidul nu mai circulă corespunzător către radiator, iar motorul se poate supraîncălzi într-un timp scurt.
Problema este că simptomele unui termostat defect pot fi confundate cu cele produse de senzorul de temperatură, pompa de apă, ventilator, radiator, aerul rămas în instalație sau o garnitură de chiulasă compromisă. Din acest motiv, termostatul nu trebuie schimbat doar pentru că acul temperaturii nu se comportă normal.
O diagnoză corectă presupune urmărirea temperaturii reale pe tester, verificarea modului în care se încălzesc furtunurile și confirmarea circulației lichidului de răcire. Pe unele motoare există mai multe termostate, inclusiv un termostat pentru răcitorul EGR, iar schimbarea unei singure piese poate să nu rezolve complet problema.
Ce este termostatul motorului
Termostatul este o supapă controlată de temperatură, montată în circuitul de răcire al motorului. El stabilește dacă lichidul de răcire circulă pe circuitul mic sau este trimis și prin radiator.
Când motorul este rece, termostatul rămâne închis sau direcționează cea mai mare parte a lichidului prin circuitul intern al motorului. Astfel, căldura produsă prin ardere nu este eliminată imediat prin radiator, iar motorul ajunge mai repede la temperatura normală.
Pe măsură ce lichidul se încălzește, termostatul începe să se deschidă. Lichidul fierbinte este trimis către radiator, unde cedează căldură aerului care trece prin aripioarele acestuia. După răcire, lichidul revine în motor și ciclul continuă.
Termostatul nu funcționează doar în două poziții, complet deschis sau complet închis. În mod normal, el își modifică progresiv deschiderea pentru a menține temperatura într-un interval controlat.
Pe motoarele moderne, strategia poate fi mai complexă. Unele termostate sunt asistate sau controlate electric, iar calculatorul motorului poate modifica temperatura de funcționare în funcție de sarcină, turație, emisii și necesarul de încălzire.
De ce are motorul nevoie de o temperatură controlată
Un motor nu trebuie să funcționeze nici prea rece, nici prea cald.
Când este rece:
- uleiul este mai vâscos;
- frecările interne sunt mai mari;
- arderea este mai puțin eficientă;
- consumul de combustibil crește;
- emisiile sunt mai ridicate;
- încălzirea habitaclului este slabă;
- uzura poate fi mai mare;
- regenerarea filtrului DPF poate fi întârziată.
Când temperatura devine excesivă:
- uleiul își poate pierde proprietățile;
- chiulasa se poate deforma;
- garnitura de chiulasă poate ceda;
- lichidul de răcire poate fierbe;
- furtunurile și componentele din plastic pot fi deteriorate;
- motorul poate pierde compresie;
- pistoanele și cilindrii pot suferi avarii;
- turbina poate fi afectată de temperatura ridicată a uleiului.
Termostatul ajută motorul să ajungă repede la zona sa normală de funcționare și să rămână acolo în diferite condiții de deplasare.
Cum funcționează un termostat mecanic
Majoritatea termostatelor tradiționale conțin un element cu ceară specială. Pe măsură ce temperatura crește, ceara se dilată și acționează un piston care deschide supapa.
Când lichidul se răcește, un arc readuce supapa spre poziția închisă.
Temperatura la care termostatul începe să se deschidă diferă de la un motor la altul. Pe unele motoare deschiderea poate începe înainte de 90°C, iar pe altele temperatura controlată poate depăși această valoare.
Prin urmare, afirmația că orice motor trebuie să stea exact la 90°C nu este corectă pentru toate automobilele. Valoarea trebuie verificată în documentația tehnică a motorului respectiv.
Și indicatorul din bord poate induce în eroare. La multe mașini, acul rămâne în poziția centrală într-un interval relativ larg de temperaturi pentru a nu oscila permanent. De aceea, testerul oferă o imagine mai exactă decât ceasul din bord.
Termostat mecanic și termostat controlat electronic
Un termostat mecanic reacționează direct la temperatura lichidului de răcire.
Un termostat controlat electronic poate avea și un element de încălzire comandat de ECU. Calculatorul poate influența momentul deschiderii în funcție de:
- sarcina motorului;
- turație;
- temperatura aerului;
- temperatura lichidului;
- viteza automobilului;
- strategia de emisii;
- necesarul de protecție la sarcină ridicată.
La sarcină redusă, motorul poate fi menținut la o temperatură mai ridicată pentru eficiență. La sarcină mare, termostatul poate fi comandat să deschidă mai devreme pentru a reduce riscul de supraîncălzire și detonație, în special la anumite motoare pe benzină.
Un termostat electronic poate avea atât o problemă mecanică, cât și una electrică. Supapa se poate bloca, elementul de încălzire se poate întrerupe, iar cablajul sau conectorul pot fi deteriorate.
Ce înseamnă termostat blocat pe deschis
Un termostat blocat pe deschis permite lichidului să circule prin radiator prea devreme, chiar dacă motorul este încă rece.
Radiatorul începe să elimine căldura înainte ca motorul să ajungă la temperatura normală. Pe vreme rece și în timpul deplasării cu viteză, fluxul de aer răcește puternic radiatorul, iar temperatura motorului poate rămâne prea mică.
Aceasta nu produce, de regulă, o supraîncălzire imediată, dar nu este o problemă care trebuie ignorată. Motorul poate funcționa perioade lungi sub temperatura proiectată.
Simptomele unui termostat blocat pe deschis
Motorul se încălzește foarte greu
După pornire, temperatura crește mult mai lent decât în mod normal. Chiar și după mai mulți kilometri, acul poate să nu ajungă în poziția obișnuită.
Pe vreme rece, simptomul devine mai evident. Vara, problema poate fi mascată de temperatura exterioară ridicată.
Durata încălzirii depinde și de:
- temperatura exterioară;
- tipul motorului;
- cilindree;
- sarcina aplicată;
- folosirea încălzirii în habitaclu;
- traseul parcurs;
- funcționarea ventilatoarelor;
- eficiența motorului.
Motoarele diesel moderne produc relativ puțină căldură la ralanti. Dacă mașina este lăsată doar să funcționeze pe loc, încălzirea lentă nu confirmă singură termostatul defect. Verificarea trebuie făcută și în mers.
Temperatura scade la drum întins
Un simptom caracteristic este scăderea temperaturii la viteză constantă, în special:
- iarna;
- pe autostradă;
- la coborârea unei pante;
- când motorul funcționează cu sarcină redusă;
- când încălzirea habitaclului este setată la maximum.
În aceste condiții, radiatorul este răcit puternic de aer. Dacă termostatul nu poate limita circulația prin radiator, motorul pierde mai multă căldură decât produce.
În oraș, temperatura poate părea normală datorită vitezei reduse și opririlor dese. La ieșirea pe un drum liber, aceasta începe să scadă.
Acul temperaturii nu ajunge în poziția normală
Acul poate rămâne sub mijlocul indicatorului sau poate urca și coborî în funcție de viteza automobilului.
Totuși, acul din bord nu reprezintă întotdeauna temperatura exactă. Înainte de a cumpăra termostatul, valoarea trebuie verificată cu un tester capabil să afișeze temperatura lichidului de răcire.
Dacă testerul arată o temperatură normală, dar acul indică greșit, problema poate fi la:
- indicatorul din bord;
- senzorul folosit pentru ceas;
- cablaj;
- panoul de instrumente;
- comunicarea dintre module.
Căldură slabă în habitaclu
Aeroterma folosește căldura lichidului de răcire pentru a încălzi aerul introdus în interior.
Dacă motorul rămâne prea rece, aerul suflat prin gurile de ventilație poate fi doar călduț. Pe vreme foarte rece, habitaclul se încălzește greu, iar dezaburirea parbrizului poate deveni mai lentă.
Lipsa căldurii nu confirmă însă automat termostatul. Aceasta mai poate fi provocată de:
- nivel scăzut al lichidului;
- aer în instalație;
- radiator de habitaclu înfundat;
- clapetă de mixare blocată;
- actuator defect;
- pompă de apă cu debit insuficient;
- problemă la climatizare.
Dacă un furtun al radiatorului de habitaclu este fierbinte, iar celălalt mult mai rece, poate exista o restricție în radiatorul interior.
Consum de combustibil crescut
Calculatorul motorului ține cont de temperatură. Dacă motorul rămâne prea rece, strategia de încălzire poate continua mai mult decât trebuie.
Rezultatul poate fi:
- consum mai mare;
- ralanti modificat;
- ardere mai puțin eficientă;
- depuneri suplimentare;
- emisii crescute.
Creșterea consumului nu este întotdeauna spectaculoasă, dar devine importantă atunci când mașina circulă zilnic pe distanțe scurte.
Regenerări DPF întârziate sau întrerupte
Filtrul de particule are nevoie de anumite condiții pentru regenerare. Temperatura motorului este unul dintre parametrii urmăriți de ECU.
Dacă motorul nu ajunge la temperatura necesară, calculatorul poate amâna regenerarea. În timp, încărcarea filtrului poate crește.
Pot apărea:
- regenerări mai dese;
- ventilator care funcționează după oprire;
- consum crescut;
- nivel de ulei care crește prin diluare cu motorină;
- martor DPF;
- regim de avarie.
Un termostat defect nu este singura cauză a problemelor DPF, dar trebuie verificat atunci când motorul funcționează permanent prea rece.
Miros mai puternic și emisii crescute
Un motor care nu ajunge la temperatura normală nu arde combustibilul în cele mai bune condiții. Catalizatorul și celelalte sisteme de tratare a gazelor pot ajunge mai greu în zona eficientă de funcționare.
Șoferul poate observa:
- miros mai puternic la evacuare;
- fum mai evident la rece;
- ralanti mai puțin stabil;
- depuneri la evacuare.
Simptomele sunt nespecifice și trebuie corelate cu temperatura reală.
Ulei contaminat mai repede
Drumurile scurte și funcționarea permanentă la temperatură redusă favorizează acumularea de condens și combustibil în ulei.
Dacă motorul nu ajunge suficient timp la temperatura normală, apa formată prin condensare se evaporă mai greu. Pe capacul de ulei poate apărea o emulsie deschisă la culoare, mai ales iarna.
O cantitate mică de emulsie la capac nu confirmă garnitura de chiulasă. Totuși, dacă lichidul de răcire scade, uleiul din baie devine contaminat sau apare fum alb persistent, sunt necesare verificări suplimentare.
Ce înseamnă termostat blocat pe închis
Un termostat blocat pe închis nu permite lichidului fierbinte să ajungă corespunzător la radiator.
Motorul continuă să producă temperatură, dar căldura nu mai poate fi eliminată suficient. Lichidul din motor se încălzește rapid și poate ajunge la fierbere.
Aceasta este varianta periculoasă a defectării termostatului. Continuarea deplasării poate provoca avarii grave într-un timp scurt.
Simptomele unui termostat blocat pe închis
Temperatura crește rapid peste limita normală
Acul urcă peste poziția normală, iar pe tester temperatura continuă să crească.
Pot apărea:
- avertizare de temperatură;
- mesaj de oprire a motorului;
- reducerea puterii;
- ventilator pornit la viteză mare;
- miros de lichid încins;
- abur în compartimentul motor.
Dacă temperatura intră în zona periculoasă, mașina trebuie oprită într-un loc sigur. Motorul nu trebuie menținut pornit doar pentru a vedea „până unde urcă”.
Radiator rece, dar motor foarte fierbinte
Dacă termostatul nu se deschide, lichidul fierbinte rămâne în motor, iar radiatorul poate fi mult mai rece decât ar trebui.
Se poate observa că:
- motorul și carcasa termostatului sunt foarte fierbinți;
- furtunul dinspre motor este fierbinte;
- o mare parte a radiatorului rămâne rece;
- temperatura continuă să crească;
- ventilatorul nu reușește să reducă temperatura.
Această verificare trebuie făcută cu mare grijă. Nu se ating direct componentele fierbinți și nu se desface vasul de expansiune.
Furtunuri foarte tari
Pe măsură ce temperatura și presiunea cresc, furtunurile se pot întări.
Totuși, un anumit nivel de presiune este normal într-un sistem de răcire încălzit. Furtunurile tari nu confirmă singure termostatul blocat.
Presiunea excesivă poate fi provocată și de gaze de ardere care pătrund în sistem din cauza:
- garniturii de chiulasă;
- chiulasei fisurate;
- blocului motor deteriorat;
- răcitorului EGR, pe anumite motoare.
Dacă furtunurile devin foarte tari imediat după pornirea unui motor complet rece, trebuie investigată posibilitatea pătrunderii gazelor de ardere.
Lichidul fierbe sau este eliminat din vas
Dacă temperatura și presiunea depășesc limitele sistemului, lichidul poate fi împins afară prin capacul vasului de expansiune sau prin cel mai slab punct al instalației.
Pot ceda:
- vasul de expansiune;
- capacul;
- furtunurile;
- racordurile din plastic;
- radiatorul;
- garniturile;
- carcasa termostatului.
Pierderea lichidului agravează rapid supraîncălzirea.
Încălzirea din habitaclu se comportă anormal
În unele situații, aeroterma poate produce căldură foarte puternică deoarece lichidul din motor este extrem de fierbinte.
În alte cazuri, căldura poate dispărea brusc din cauza:
- aerului format în instalație;
- nivelului scăzut;
- lipsei circulației;
- pompei de apă defecte;
- fierberii lichidului.
Dispariția bruscă a căldurii în timp ce temperatura motorului crește este un semnal serios. Poate însemna că lichidul nu mai circulă sau că nivelul a scăzut.
Ce trebuie să faci dacă motorul se supraîncălzește
Dacă indicatorul intră în zona periculoasă sau apare avertizarea de supraîncălzire:
- redu solicitarea motorului;
- oprește climatizarea;
- trage într-un loc sigur;
- oprește motorul dacă temperatura continuă să crească;
- nu deschide imediat vasul de expansiune;
- nu turna apă rece peste motorul fierbinte;
- nu continua deplasarea până nu este identificată cauza.
Pornirea căldurii la maximum poate ajuta temporar la eliminarea unei mici cantități de căldură, dar nu reprezintă o reparație. Dacă temperatura crește rapid, prioritatea este oprirea în siguranță.
Capacul vasului de expansiune nu se desface cu motorul fierbinte. Sistemul poate fi sub presiune, iar lichidul fierbinte poate provoca arsuri grave.
Termostatul se poate bloca și într-o poziție intermediară
Nu toate termostatele se defectează complet pe deschis sau pe închis.
Un termostat poate:
- să se deschidă prea devreme;
- să se deschidă prea târziu;
- să nu se deschidă complet;
- să rămână parțial deschis;
- să se miște greu;
- să se blocheze intermitent;
- să nu mai etanșeze corect;
- să reacționeze diferit după încălzire repetată.
În acest caz, simptomele pot fi neclare. Motorul se poate încălzi normal în oraș, dar se poate supraîncălzi în sarcină. Sau poate ajunge la temperatura normală, dar aceasta scade la coborârea unei pante.
Termostatul poate trece un test simplu în apă, dar să funcționeze incorect în condițiile reale ale motorului.
Diferența dintre termostat defect și senzor de temperatură defect
Senzorul măsoară temperatura. Termostatul controlează circulația lichidului.
Dacă senzorul raportează greșit, motorul poate avea în realitate o temperatură normală, dar testerul sau indicatorul din bord afișează altceva.
Un senzor defect poate indica:
- o temperatură imposibil de mică;
- o temperatură extrem de mare;
- o valoare fixă;
- salturi instantanee;
- diferențe mari după prima pornire la rece;
- o valoare care nu se modifică treptat.
Un termostat defect produce o modificare reală a temperaturii. Aceasta poate fi confirmată prin:
- termometru independent;
- cameră termică;
- evoluția temperaturii furtunurilor;
- comportamentul încălzirii;
- temperatura radiatorului;
- comparația dintre mai mulți senzori.
După ce mașina a stat peste noapte, temperatura lichidului de răcire ar trebui să fie relativ apropiată de temperatura aerului admis și de temperatura exterioară. O diferență mare înainte de pornire poate indica un senzor decalibrat.
Diferența dintre termostat defect și pompa de apă defectă
Pompa de apă pune lichidul în circulație. Termostatul stabilește traseul acestuia în funcție de temperatură.
O pompă de apă defectă poate produce simptome asemănătoare unui termostat blocat pe închis:
- supraîncălzire;
- lipsa circulației;
- căldură slabă în habitaclu;
- temperatură neuniformă;
- lichid care fierbe;
- diferențe mari între furtunuri.
Pompa poate avea:
- palete rupte;
- rotor slăbit pe ax;
- rulment uzat;
- scurgeri;
- antrenare defectă;
- problemă electrică, dacă este o pompă electrică.
O pompă cu rotor deteriorat poate circula suficient lichid la ralanti, dar nu și în sarcină. Sau poate produce circulație neregulată.
Dacă termostatul este schimbat, dar motorul continuă să se supraîncălzească, pompa de apă trebuie verificată înainte de montarea altui termostat.
Diferența dintre termostat defect și radiator înfundat
Un radiator înfundat nu poate elimina suficientă căldură.
Motorul poate funcționa normal la sarcină mică, dar se supraîncălzește:
- la urcarea unei pante;
- cu remorcă;
- la viteză mare;
- pe vreme foarte caldă;
- cu aerul condiționat pornit.
Pe suprafața radiatorului pot exista zone foarte calde și zone reci, semn că lichidul nu circulă uniform prin toate canalele.
Radiatorul se poate înfunda:
- intern, din cauza depunerilor;
- extern, cu noroi, insecte și frunze;
- între radiatorul de climatizare și radiatorul motorului;
- prin folosirea unor produse de etanșare;
- din cauza amestecării unor antigeluri incompatibile.
Termostatul nu trebuie eliminat din instalație pentru a compensa un radiator înfundat. Aceasta afectează controlul temperaturii și nu rezolvă cauza.
Diferența dintre termostat și ventilatorul radiatorului
Termostatul controlează lichidul de răcire. Ventilatorul controlează fluxul de aer prin radiator atunci când viteza mașinii nu este suficientă.
Un ventilator defect provoacă, de regulă, supraîncălzire mai ales:
- la ralanti;
- în aglomerație;
- la viteză mică;
- cu aerul condiționat pornit.
Când mașina începe să se deplaseze și aerul trece natural prin radiator, temperatura poate scădea.
Un termostat blocat pe închis poate provoca supraîncălzire indiferent cât de repede funcționează ventilatorul, deoarece lichidul fierbinte nu ajunge corespunzător în radiator.
Un termostat blocat pe deschis provoacă, de obicei, răcire excesivă în mers, nu supraîncălzire la ralanti.
Termostat principal și termostat EGR
Pe anumite motoare diesel există:
- termostatul principal;
- un termostat secundar pentru răcitorul EGR.
Termostatul EGR controlează o parte a circuitului asociat răcitorului de gaze. Dacă rămâne deschis, lichidul poate circula prea devreme prin acea ramură, iar motorul poate ajunge greu la temperatura normală.
Într-o asemenea situație, termostatul principal poate fi bun, dar temperatura să rămână scăzută.
Simptomele pot include:
- motor care se încălzește greu;
- temperatură care scade în mers;
- căldură insuficientă;
- consum crescut;
- regenerări DPF afectate.
Nu toate motoarele au termostat EGR. Existența și amplasarea lui trebuie verificate după codul motorului.
La unele automobile, înlocuirea termostatului principal fără verificarea celui de la EGR duce la o reparație incompletă.
Termostatul și BMW E46 320d
La BMW E46 320d, comportamentul temperaturii trebuie verificat în funcție de versiunea motorului și echipare. Nu este suficient să fie urmărit doar acul din bord.
Pe anumite versiuni diesel pot exista circuite și termostate suplimentare care influențează timpul de încălzire. Identificarea pieselor se face după:
- seria de șasiu;
- codul motorului;
- anul fabricației;
- echiparea exactă;
- schema sistemului de răcire.
Dacă temperatura scade la drum întins sau nu ajunge în zona normală, trebuie urmărită valoarea digitală pe tester. Schimbarea termostatului principal fără verificarea întregului circuit poate să nu rezolve complet problema.
La aceste motoare trebuie verificată și starea componentelor din plastic ale sistemului de răcire. Vasul de expansiune, racordurile și carcasa termostatului se pot degrada în timp.
Cum verifici termostatul cu testerul
Testerul este una dintre cele mai bune metode de verificare, deoarece arată temperatura reală raportată ECU.
Verificarea înainte de pornire
După ce mașina a stat mai multe ore, se pune contactul fără pornirea motorului.
Se compară:
- temperatura lichidului de răcire;
- temperatura aerului admis;
- temperatura exterioară, dacă este disponibilă.
Valorile ar trebui să fie relativ apropiate. Dacă lichidul indică o temperatură mult diferită, senzorul trebuie verificat înainte de a condamna termostatul.
Urmărirea încălzirii
Motorul este pornit, iar temperatura este urmărită pe grafic.
În mod normal, aceasta trebuie să crească progresiv. Pot exista mici variații când termostatul începe să se deschidă, dar nu ar trebui să apară salturi electrice imposibile.
Un termostat blocat pe deschis poate produce:
- încălzire lentă;
- plafonarea la o temperatură prea mică;
- scădere evidentă în mers;
- temperatură mai mare în oraș și mai mică pe drum liber.
Un termostat blocat pe închis poate produce:
- creștere rapidă;
- depășirea temperaturii normale;
- radiator care rămâne relativ rece;
- incapacitatea ventilatorului de a stabiliza temperatura.
Testul în condiții diferite
Temperatura trebuie urmărită:
- la ralanti;
- în mers urban;
- la viteză constantă;
- la coborârea unei pante;
- în sarcină moderată;
- cu încălzirea habitaclului pornită.
Testul se oprește dacă temperatura depășește zona sigură. Nu se continuă accelerarea pentru a confirma o supraîncălzire deja evidentă.
Cum verifici furtunurile radiatorului
La pornirea unui motor complet rece, termostatul ar trebui să limiteze inițial circulația prin radiator.
Pe măsură ce motorul se încălzește, furtunul către radiator poate rămâne relativ rece, apoi temperatura lui crește atunci când termostatul începe să se deschidă.
Dacă furtunul radiatorului se încălzește progresiv imediat după pornire, împreună cu motorul, termostatul poate fi blocat parțial sau complet pe deschis.
Dacă motorul se supraîncălzește, dar radiatorul și furtunul principal rămân reci, termostatul poate fi blocat pe închis. Totuși, lipsa circulației poate proveni și de la pompa de apă sau de la aerul din instalație.
Verificarea cu mâna este imprecisă și poate provoca arsuri. O cameră termică sau un termometru adecvat oferă informații mai sigure, dacă sunt utilizate corect.
Ventilatorul poate porni automat chiar și cu motorul oprit, în funcție de automobil. Mâinile și uneltele trebuie ținute la distanță.
Testarea termostatului după demontare
Un termostat mecanic poate fi testat într-un recipient cu apă încălzită controlat.
Pentru un test corect sunt necesare:
- un termometru precis;
- încălzire progresivă;
- suspendarea termostatului fără contact direct cu fundul recipientului;
- urmărirea momentului în care începe deschiderea;
- măsurarea deschiderii la temperatura specificată;
- observarea închiderii după răcire.
Termostatul trebuie comparat cu datele producătorului.
Un test improvizat, în care piesa este aruncată în apă clocotită și se observă dacă „se mișcă”, nu verifică:
- temperatura exactă de deschidere;
- viteza de reacție;
- cursa completă;
- etanșarea;
- blocarea intermitentă;
- comportamentul sub presiune;
- partea electrică a unui termostat controlat.
Dacă accesul la termostat necesită multă manoperă, iar piesa este veche sau suspectă, înlocuirea cu una de calitate poate fi mai logică decât remontarea ei după un test neconcludent.
Termostatul poate fi montat greșit
Da. Montarea greșită poate produce supraîncălzire, scurgeri și aerisire dificilă.
Printre greșelile frecvente se află:
- montarea inversă;
- poziționarea greșită a orificiului de aerisire;
- garnitură răsucită;
- folosirea siliconului în exces;
- suprafețe de etanșare murdare;
- șuruburi strânse neuniform;
- cuplu de strângere incorect;
- carcasă fisurată;
- piesă cu temperatură de deschidere nepotrivită;
- senzor sau conector uitat;
- furtun montat incorect.
Pe unele termostate există un marcaj care indică poziția de montare. Documentația producătorului trebuie respectată.
De ce nu trebuie eliminat termostatul
Unii șoferi sau mecanici elimină termostatul după o supraîncălzire, considerând că motorul va fi protejat dacă lichidul circulă permanent prin radiator.
Aceasta nu este o reparație corectă.
Fără termostat:
- motorul se poate încălzi foarte greu;
- temperatura poate varia excesiv;
- consumul poate crește;
- căldura din habitaclu poate scădea;
- DPF-ul poate avea probleme de regenerare;
- uzura la rece poate crește;
- distribuția debitului în circuit poate deveni incorectă;
- ECU poate memora erori;
- pe anumite motoare pot apărea zone cu circulație necorespunzătoare.
Termostatul trebuie înlocuit cu piesa corectă, nu eliminat.
Ce se verifică înainte de înlocuirea termostatului
Înainte de demontare trebuie verificate:
- temperatura reală pe tester;
- nivelul lichidului de răcire;
- existența scurgerilor;
- starea vasului de expansiune;
- capacul vasului;
- funcționarea ventilatorului;
- circulația lichidului;
- funcționarea pompei de apă;
- temperatura radiatorului;
- căldura din habitaclu;
- senzorul de temperatură;
- existența unui termostat secundar;
- codurile de eroare;
- urmele de gaze în instalație.
Dacă lichidul dispare fără o scurgere vizibilă, termostatul nu trebuie considerat automat cauza. Trebuie verificat dacă lichidul ajunge:
- în cilindri;
- în ulei;
- prin răcitorul EGR;
- prin radiatorul de habitaclu;
- la pompa de apă;
- printr-un racord care pierde doar la cald.
Alegerea unui termostat nou
Piesa trebuie aleasă după:
- seria de șasiu;
- codul motorului;
- anul fabricației;
- temperatura de deschidere;
- tipul carcasei;
- existența comenzii electrice;
- codul original;
- echiparea sistemului de răcire.
Nu recomand alegerea exclusiv după aspect. Două termostate pot arăta identic, dar pot avea temperaturi de deschidere sau caracteristici diferite.
O piesă foarte ieftină poate:
- deschide prea devreme;
- deschide prea târziu;
- rămâne parțial deschisă;
- avea garnituri slabe;
- ceda după puțin timp;
- raporta probleme electrice pe sistemele controlate.
Dacă termostatul este integrat într-o carcasă din plastic, trebuie verificat dacă se înlocuiește întregul ansamblu sau doar elementul termostatic.
Termostat separat sau carcasă completă
Pe motoarele mai vechi, termostatul poate fi o piesă separată montată într-o carcasă reutilizabilă.
Pe multe motoare moderne, el este integrat într-un ansamblu care poate include:
- carcasă;
- garnituri;
- racorduri;
- senzor;
- element de încălzire;
- supape suplimentare.
Dacă o carcasă veche este deformată sau fragilizată, montarea unui termostat nou în interiorul ei poate duce la scurgeri.
Înlocuirea ansamblului complet este justificată când:
- carcasa este fisurată;
- suprafața de etanșare este deformată;
- racordurile sunt fragile;
- termostatul nu se livrează separat;
- partea electrică este integrată;
- există jocuri sau coroziune;
- manopera este prea mare pentru a risca refolosirea unei piese îmbătrânite.
Ce antigel se folosește după înlocuire
Nu se alege lichidul doar după culoare. Două lichide cu aceeași culoare pot avea specificații diferite, iar produse de culori diferite pot aparține unor tehnologii compatibile sau incompatibile.
Trebuie respectată specificația cerută de producător.
Un lichid nepotrivit sau un amestec incompatibil poate provoca:
- depuneri;
- coroziune;
- atacarea garniturilor;
- gelificare;
- înfundarea radiatorului;
- uzarea pompei de apă;
- reducerea protecției la îngheț și fierbere.
Dacă istoricul lichidului este necunoscut, instalația trebuie evaluată și curățată conform procedurii potrivite motorului. Nu se folosesc produse agresive fără motiv.
Aerisirea instalației după schimbarea termostatului
Aerisirea este esențială. Aerul rămas în circuit poate produce simptome asemănătoare unei defecțiuni:
- temperatura oscilează;
- căldura dispare;
- motorul se supraîncălzește;
- nivelul scade după răcire;
- se aud zgomote în radiatorul interior;
- senzorul nu mai este permanent acoperit de lichid;
- pompa cavitează.
Procedura diferă de la un automobil la altul.
Unele sisteme au:
- șuruburi de aerisire;
- vas amplasat în punctul cel mai înalt;
- pompă electrică;
- procedură activată din tester;
- secvență specială a climatizării;
- umplere sub vacuum.
Nu există o singură metodă corectă pentru toate mașinile.
După aerisire se verifică nivelul cu motorul rece, nu imediat după oprirea unui motor fierbinte.
Greșeli frecvente după înlocuirea termostatului
Se montează un termostat ieftin și incompatibil
Piesa poate începe să deschidă la altă temperatură sau poate avea o cursă insuficientă.
Nu se schimbă garnitura
O garnitură refolosită se poate deforma și poate permite scurgeri.
Se folosește prea mult silicon
Excesul poate pătrunde în circuit, se poate desprinde și poate bloca pasaje înguste.
Nu se curăță suprafața de etanșare
Resturile vechii garnituri pot împiedica așezarea corectă a carcasei.
Nu se respectă cuplul de strângere
Strângerea excesivă poate fisura carcasa din plastic sau o poate deforma.
Se completează cu apă nepotrivită
Apa dură favorizează depunerile. Pentru diluarea unui antigel concentrat se folosește apa recomandată, de regulă demineralizată sau distilată, conform instrucțiunilor produsului și producătorului.
Instalația nu este aerisită
Motorul poate continua să se supraîncălzească, iar termostatul nou este acuzat pe nedrept.
Nu este verificată cauza inițială
Dacă termostatul a fost deteriorat după o supraîncălzire produsă de pompa de apă sau ventilator, schimbarea lui nu rezolvă cauza principală.
Cât de repede trebuie să se încălzească motorul
Nu există un număr universal de minute sau kilometri.
Încălzirea este influențată de:
- temperatura exterioară;
- motor diesel sau benzină;
- cilindree;
- eficiența motorului;
- viteza de deplasare;
- sarcină;
- utilizarea căldurii;
- volumul circuitului;
- tipul termostatului;
- existența încălzitoarelor auxiliare.
Un motor diesel modern poate ajunge greu la temperatura normală dacă este lăsat mult timp la ralanti iarna. Acest lucru nu confirmă automat termostatul defect.
Verificarea relevantă se face în mers, cu o sarcină moderată, urmărind temperatura reală. Dacă valoarea crește, dar scade puternic imediat ce mașina rulează mai repede sau coboară o pantă, termostatul devine suspect.
Exemplu practic: motor care se răcește pe autostradă
Un motor diesel ajunge aproape de temperatura normală în oraș. La ieșirea pe autostradă, temperatura începe să scadă, iar aerul din habitaclu devine mai puțin cald.
Pe tester se observă că valoarea crește în aglomerație, dar scade constant la viteză de croazieră.
Furtunul radiatorului începe să se încălzească prea devreme după pornirea la rece. Termostatul principal este confirmat ca rămânând parțial deschis.
După înlocuire și aerisirea corectă, motorul ajunge la temperatura normală și o menține stabilă.
Exemplu practic: termostat schimbat, dar temperatura rămâne scăzută
Un automobil diesel are termostatul principal înlocuit deoarece motorul se încălzește greu. După reparație, temperatura se îmbunătățește, dar continuă să scadă la drum întins.
Verificarea schemei arată că motorul este echipat și cu un termostat pentru răcitorul EGR. Acesta rămâne deschis și permite pierderea continuă de căldură prin circuitul secundar.
După înlocuirea termostatului EGR, temperatura se stabilizează.
Problema nu era calitatea termostatului principal nou, ci faptul că sistemul avea două elemente care puteau influența încălzirea.
Exemplu practic: termostat acuzat, dar pompa de apă era defectă
Motorul se supraîncălzește în sarcină, iar proprietarul înlocuiește termostatul. Problema revine după câțiva kilometri.
Radiatorul are zone reci, căldura din habitaclu variază, iar circulația lichidului este insuficientă. După demontare se constată că rotorul pompei de apă este slăbit pe ax.
Termostatul vechi nu era cauza principală. Pompa nu mai putea asigura debitul necesar când motorul era solicitat.
Acesta este motivul pentru care întregul circuit trebuie verificat înainte de schimbarea pieselor.
Exemplu practic: senzor defect, nu termostat
Acul temperaturii urcă și coboară brusc, dar încălzirea habitaclului rămâne constantă. Pe tester apar salturi instantanee de zeci de grade.
Un termostat mecanic nu poate modifica temperatura reală a întregului motor într-o fracțiune de secundă.
Verificarea descoperă un contact slab în conectorul senzorului de temperatură. După repararea mufei, valoarea devine stabilă.
Salturile electrice rapide indică mai degrabă senzorul sau cablajul decât termostatul.
Recomandarea mea
Dacă motorul nu ajunge la temperatura normală, nu verifica doar acul din bord. Citește temperatura reală cu testerul și urmărește evoluția acesteia în mers.
Începe testul cu motorul complet rece. Compară temperatura lichidului cu temperatura aerului admis și cu cea exterioară. Dacă valorile sunt apropiate, senzorul are cel puțin un comportament plauzibil la rece.
Urmărește apoi dacă temperatura:
- crește progresiv;
- se stabilizează;
- scade la drum întins;
- urcă excesiv în sarcină;
- se modifică atunci când pornește ventilatorul;
- se menține după deschiderea termostatului.
Dacă mașina are termostat EGR sau un circuit secundar, verifică toate componentele care pot permite răcirea prematură.
După înlocuire, folosește lichidul corect, aerisește instalația după procedură și verifică din nou valorile pe tester. O reparație nu este confirmată doar pentru că piesa a fost schimbată.
Opinia mea personală
Din punctul meu de vedere, termostatul blocat pe deschis este ignorat prea des deoarece mașina continuă să funcționeze și nu fierbe. Mulți șoferi cred că un motor mai rece este automat mai protejat, dar realitatea este diferită.
Motorul a fost proiectat să funcționeze într-un anumit interval. Dacă rămâne permanent rece, consumă mai mult, produce mai multe depuneri, încălzește greu habitaclul și poate afecta strategia de regenerare a filtrului DPF.
La fel de greșită este schimbarea termostatului la orice supraîncălzire. Dacă pompa de apă nu mai circulă lichidul, radiatorul este înfundat sau gazele de ardere intră în circuit, un termostat nou nu va rezolva problema.
Eu aș verifica întotdeauna temperatura cu testerul, comportamentul furtunurilor și diferența dintre mersul urban și drumul întins. Modul în care temperatura evoluează spune mai mult decât poziția acului observată pentru câteva secunde.
Nu aș monta un termostat foarte ieftin și nu aș refolosi o carcasă din plastic îmbătrânită dacă accesul presupune multă manoperă. Economia făcută la piesă poate însemna repetarea întregii lucrări.
Idei importante de reținut
- Termostatul controlează circulația lichidului în funcție de temperatură.
- Un termostat blocat pe deschis face motorul să se încălzească greu.
- Temperatura care scade la drum întins este un simptom important.
- Un termostat blocat pe închis poate provoca rapid supraîncălzirea.
- Motorul nu trebuie să funcționeze permanent prea rece.
- Temperatura exactă de funcționare diferă între motoare.
- Acul din bord nu arată întotdeauna fiecare variație reală.
- Testerul oferă informații mai precise.
- Un senzor defect poate imita termostatul defect.
- Pompa de apă poate provoca supraîncălzire chiar dacă termostatul este bun.
- Radiatorul înfundat trebuie verificat în condiții de sarcină.
- Ventilatorul defect provoacă frecvent probleme la ralanti și viteză redusă.
- Unele motoare diesel au și termostat pentru răcitorul EGR.
- Curățenia și aerisirea instalației sunt esențiale după înlocuire.
- Antigelul nu se alege doar după culoare.
- Termostatul nu trebuie eliminat din instalație.
- Vasul de expansiune nu se deschide cu motorul fierbinte.
- O reparație este confirmată prin verificarea temperaturii după montaj.
Verdictul meu
Termostatul defect poate influența consumul, încălzirea habitaclului, emisiile, regenerarea DPF și durata de viață a motorului. Dacă rămâne deschis, motorul funcționează prea rece. Dacă rămâne închis, motorul se poate supraîncălzi și poate suferi avarii costisitoare.
Diagnosticul trebuie să înceapă cu temperatura reală afișată pe tester și cu observarea modului în care aceasta evoluează de la prima pornire până la mersul în sarcină. Verificarea furtunurilor, radiatorului, pompei de apă și a senzorului ajută la separarea unui termostat defect de celelalte probleme ale sistemului de răcire.
Pe motoarele echipate cu mai multe termostate, întregul circuit trebuie analizat. Înlocuirea exclusivă a termostatului principal poate lăsa nerezolvată o problemă produsă de termostatul EGR.
Dacă motorul se supraîncălzește, nu se continuă deplasarea și nu se desface vasul sub presiune. Dacă funcționează prea rece, problema nu trebuie amânată doar pentru că mașina încă merge. Temperatura corectă este o condiție esențială pentru funcționarea eficientă și sigură a motorului.
CIOLEX.RO – conținut original, creat exclusiv pentru șoferi și pasionați de mecanică auto.
Îți recomandăm și: