Efectele adverse ale muncii de acasă: singurătate, depresie, lipsă de productivitate
Pandemia a forțat firmele și angajații din România să caute soluții pentru a supraviețui unei crize sanitare care atrage după sine cea mai mare recesiune din 1923 încoace, după cum estimează analiștii economici. În martie și aprilie, mare parte din economie a fost „înghețată” după ce românii au fost forțați să stea în izolare. Prima formă de muncă la care au apelat companiile, acolo unde a fost posibil, a fost munca de acasă. Ceea ce înainte reprezenta până în 2% din totalul locurilor de muncă din România a devenit pentru multe companii „noua normalitate”.
Avantajele muncii „din dormitor”
Angajații s-au bucurat că nu mai trebuie să facă drumul până la birou, că fac economie de timp și bani (aproximativ 1.000 de lei lunar pentru un angajat din București, conform unui calcul Digi24), firmele s-au bucurat că pot conținua proiectele și pot asigura finanțarea necesară plăților curente și a salariilor, iar statul își primea în continuare taxele și impozitele de la companiile respective.
Părea că toată lumea are de câștigat. Ba chiar venea un semnal uriaș de la giganții IT, Google și Twitter care au anunțat că își vor lăsa definitiv angajații să muncească de acasă, în cazul Twitter.
Efectele adverse
Numai că după 3-4 luni de muncă de acasă, unele companii au observat că încep să apară efecte negative. Angajații nu mai sunt la fel de productivi, devin apatici și depresivi, ședințele sunt mult mai greu de organizat, iar unele dintre ele au decis să revină la clasica muncă… la birou.
Clădirile de birouri ar putea deveni “clădiri fantomă”
Munca de acasă afectează și piața de birouri, o piață de aproximativ 700 de milioane de euro pe an în România. În Capitală, zone precum Pipera, Grozăvești și Timpuri Noi au cunoscut o dezvoltare rapidă.
În aceste zone au fost construite zeci de clădiri de birouri, iar marile companii internaționale și unele dintre cele mai mari companii din România au închiriat spații acolo. Unele dintre ele au rămas acum goale, iar proiectele de milioane de euro aflate în construcție sunt sub semnul întrebării acum.
În București ar fi trebuit să fie gata peste 270.000 de metri pătrați de spații de birouri doar în 2020, pe lângă alți 2,8 milioane de metri pătrați existenți. Sunt 14 proiecte mari în construcție în care ar urma să lucreze peste 26.000 de oameni.
Anxietate, singurătate și chiar depresie
Munca la birou presupune socializare. Oricât de confortabil ne-am simți muncind din propria locuință discuțiile cu colegii pe Skype sau Zoom nu pot înlocui conversațiile din pauza de masă sau la o cafea.
Din punct de vedere al exprimării, sociologii au observat că apar dificultăți pentru cei care muncesc o perioadă îndelungată de acasă. Sunt unii angajați pentru care munca la birou este un scop în sine: se îmbracă într-un anumit fel, se aranjează, impun un anumit statut în fața colegilor sau subalternilor.
Ori multe dintre aceste aspecte dispar în situația în care fiecare lucrează chiar și în pijama din fața unui calculator. În unele cazuri, pe termen lung, pentru angajații care iubesc munca „la birou”, poate apărea chiar depresia dacă sunt „izolați” în propria casă.
Ce spune Gelu Duminica, sociolog: ”Dezvoltarea abilităților socio-emoționale suferă din cauza lipsei contactului direct. Satisfacerea nevoii de apartenență la grup, care odată satisfăcută poate conduce către stima de sine și autorealizare, reclamă schimbul de idei, comportamente, atitudini și valori, care nu pot ajunge la potențialul său maxim atunci când comunicarea directă este obstrucționată de cea online. În plus, un individ nu trebuie să uite că 93% din limbajul său este non-verbal. Online-ul afectează acest tip de comunicare. Toate acestea conduc către apatie, slăbire a puterii de concentrare, însingurare, care la final conduc către o mai slabă performanță. Omul este un animal social, iar socializarea presupune ca uneori să “poți să pui mâna” și să strigi “este!”.
Mobilizarea „remote” este și ea alta. Potrivit The Wall Street Journal, proiectele durează mai mult, colaborarea este mai dificilă, iar integrarea noilor colegi se face mult mai greu.